vineri, 6 noiembrie 2015

Noua Strategie Europeana și Planul său de realizare 2015-2020


Europeana are o Strategie până în anul 2020 (http://strategy2020.europeana.eu/). E un document interesant care oferă o perspectivă pe termen lung pentru Europeana și rețeaua sa de parteneri (Europeana Network Association). Acest document nucleu este însoțit de un adevărat Plan de afaceri.
Ideologic se desprinde ideea creării unui spațiu „al Tuturor” (Commons), care să fie transmis generațiilor următoare.
Misiunea Europeana este „să transforme lumea prin cultură”. Acesta este afirmația nucleu pe care acest document se dezvoltă. Merită reținută.
EuropeanaStrategyTiers
Date importante: 90% din patrimoniu nu a fost digitizat. Ceea ce există este aproximat la 300 de milioane de obiecte, care sunt reprezentări digitale a multitudinii de suporturi și forme de expresie culturală. Din aceste obiecte doar o treime sunt online și doar aproximativ 3% din ceea ce există online permite reutilizarea ( pentru detalii vezi proiectul enumerate.eu, mai ales datele existente la http://enumeratedataplatform.digibis.com/ ).
Este nevoie să reținem felul în care Europeana se recomandă: o rețea care are trei valori, trei principii de lucru:
  • utilitate - „cultura catalist pentru schimbări sociale și economice”;
  • reciprocitate - „puterea colaborării creative și a lucrului în echipă” + „inovație”;
  • „sursă sigură” - date autentice, de încredere, robuste.
EUfinal19impact 1024x390
Strategia pomenește o trecere de la portal la platformă, realizare care ar permite reutilizarea și participarea: „un loc nu doar pentru a fi vizitat, dar și unde poți contribui, să te joci și să creezi”, o platformă multifațetată. Această entitate va avea:
  • un nucleu care colectează date, conținut și tehnologie,
  • un nivel de acces unde standardizăm și îmbogățim nucleul (plus definire de „reguli de operare” și interfețe pentru acces),
  • un nivel al serviciilor (experiențe de lucru dedicate) împlicând interfețe de acces pentru 3 grupuri de beneficiari [„profesioniștii”, „beneficiari finali”, „creativii”].
Prioritățile Strategiei
#1 Îmbunătățirea calității datelor.
Reținem din tot „condițiile de licențiere cu licențe deschise” (trimite la definiția pentru deschis, versiunea 2 http://opendefinition.org/od/2.0/en/ ).
#2 Deschiderea datelor
Se va lucra cu partenerii și factorii de decizie din Europa pentru a face toate operele digitizate din Domeniul Public liber accesibile pentru a fi reutilizate fără restricții. Se va face lobby pentru ca principiile stabilite în Carta Europeana pentru Domeniu Public și Raportul o Nouă Renaștere să fie aplicate tuturor proiectelor de digitizare finanțate public din Europa. Reținem ideea creării unei infrastructuri de tip cloud proprie.
#3 Creare de valoare pentru parteneri
Crearea unui „spațiu de interese comune”, un „Commons” care să fie dat generațiilor viitoare. Se vorbește în fapt de construirea unei infrastructuri comune care să aducă beneficii de vizibilitate și reducere a costurilor. Este o trimitere clară către structura de tip cloud.
Pentru a înțelege mai bine punerea în practică a Strategiei, cel mai bine este să mergem la Planul de realizare (notă: este preferabil termenul acesta celui de afaceri). Îl vom numi de acum simplu Planul.
Documentul Planului de realizare se centrează pe trei ținte:
1. Crearea de valoare pentru parteneri
2. Îmbunătățirea calității datelor
3. Deschiderea datelor
Planul introduce o a patra țintă:
4. Întărirea organizației
Câteva cuvinte despre fiecare dintre aceste ținte. Pentru o mai mare cursivitate vom trata subiectele pe obiective, așa cum sunt ele prezentate în document.
Obiectivul 1 - Asigurarea unei mai bune experiențe beneficiarilor.
Pe scurt, se dorește punctarea setului de elemente cu valoare pentru diferite categorii de părți interesate. Pentru cei interesați de date („data partners”), va exista Europeana Publishing Framework, un serviciu de tip platformă dedicat partajării datelor și a conținutului. Se așteaptă o adoptare de toți membrii Europeana Network Association undeva în 2017 pentru un efort care a început în această toamnă (2015).
Un alt punct de interes va fi creșterea vizibilității unui panou dedicat statisticilor - http://statistics.europeana.eu/welcome. În primă fază vor fi oferite partenerilor date importante privind colecțiile proprii, până la finalul lui 2016 iar până la finalul lui 2017, vor fi integrate și informații de la outleturi socialmedia precum Facebook și Pinterest. Acestora li se vor adăuga studii de caz așa cum este cel de la http://pro.europeana.eu/blogpost/how-the-rijksmuseum-opened-up-its-collection-a-case-study.
:: pe scurt: statistici->parteneri(+FB && Pinterest [2017]) + studii de caz
Interesante categorisirile pentru grupurile țintă de beneficiari finali:
Vulturi culturali („culture vultures”): „profesioniști sau «amatori experți» în patrimoniu sau persoane care au un interes dincolo de medie pentru cultură”.
Hoții de cultură („cultural snatchers”): „persoane care nu caută activ conținut cultural, dar cărora le place să folosească elemente în timeline-urile de pe media sociale”.
Pentru vulturi va fi dezvoltat pe mai departe Europeana Collections: http://test.europeana.eu/portal -> seturi de date ["unice", "de încredere", "adesea reutilizabile"].
Hoții vor fi ademeniți prin Wikipedia și Pinterest.
Reutilizatorii: în domeniul educației se urmărește un parteneriat cu Apple pentru elaborarea de conținut online pentru învățare. Se va continua parteneriatul cu European Schoolnet și Euroclio. Se va căuta parteneriate cu noduri de educație precum Coursera și Khan Academy.
EUfinal04 Pro V4 1024x768EUfinal03 Labs V3 1024x768EUfinal02 End Users V4 1024x768
Ce înseamnă ca efort pentru Europeana (focalizări cum spun ei): „îmbunătățirea și rafinarea ofertei de resurse”. Ce înseamnă asta pentru ei: „conținut gestionat («curated») de înaltă calitate, licențiat deschis” dar și „instrumente software și servicii mai bune”.
S-ar părea că se dorește și inițierea unor proiecte în parteneriat cu cei care ar avea un interes să folosească astfel de conținut. Interesantă este opțiunea pentru inițiative Smart Cities. Citind acestea nu îmi dispare senzația că acest document este foarte, foarte ambițios.
Iată că se vorbește și de bani la zona de focalizare pe creșterea accesului la finanțare și este dat drept exemplu European Investment Advisory Hub.
REȚINEM cui se adresează obiectivul: parteneri de date, beneficiari finali[„vulturi culturali”, „hoți de cultură”], reutilizatori
Obiectivul 2 - gândire centrată pe rețea
Punct forte pentru 2015: înființarea asociației (Europeana Network Association) cu propriul Consiliu. Aceasta are reprezentanți în bordul Fundației Europeana. Se așteaptă ca între 2016 - 2017 Asociația Rețelei să fie implicată în toate aspectele realizării acestul Plan. Ținta cu adevărat valoroasă este aceea a realizării sustenabilității Europeana prin acțiunea membrilor rețelei.
Obiectivul 3 - transformarea modului în care se face disponibil patrimoniul cultural european.
Acest obiectiv vizează direct realizarea infrastructurii Europeana Cloud. Reținem faptul că Europeana va deveni o infrastructură centrală de servicii în vreme ce agregatorii se vor transforma în „huburi de experți” (agregatorii de domeniu) și „huburi de servicii” (agregatorii naționali). The European Library (TEL) va fi primul agregator care se va transforma într-un hub de experți. Acest huburi de experți au rolul de a face infuzie de cunoaștere către membrii rețelei.
Europeana Cloud Services va fi lansat în primăvara lui 2016.
Un alt punct interesant este faptul că Europeana va parcurge paginile site-urilor partenerilor pentru a extrage date și pentru a le pune într-un index al Europeana. Într-adevăr se pune problema bunului markup existent pe aceste pagini.
Obiectivul 4 - căutarea unor date de o calitate mai mare
Europeana Creative a indicat faptul că nivelul de calitate a datelor este insuficient pentru majoritatea cazurilor.
Îmbunătățirea calității datelor adresează printr-un nou concept intitulat Europeana Publishing Framework - Cadrul Editorial Europeana, diverse aspecte care țin de feluritele probleme care apar și au apărut în ceea ce privește calitatea, drepturile de autor, etc. Aceste subiecte sunt ordonate pe niveluri (tiers), avându-l pe cel mai de sus ca fiind cel al deschiderii pentru reutilizare. Detalii pot fi urmărite în acest videoclip: https://vimeo.com/138177046.
Datele vor beneficia de expresivitatea Definiției pentru deschis 2.0 de la http://opendefinition.org/od/2.0/en/
Se înțelege faptul că Europeana Publishing Guide (http://pro.europeana.eu/files/Europeana_Professional/Aggregation/Europeana%20-%20Publication%20Policy.pdf) va suferi modificări definind criteriile pentru acceptarea resurselor care vor fi acceptate în Europeana.
În 2016 și 2017 Europeana va aborda o atitudine mai aplicată către gestiunea metadatelor. Pentru aceasta spune că va dezvolta o strategie pentru conținut.
Obiectivul 5 - dezvoltarea de servicii bazate pe comunitate
Până în anul 2018, vom stabili și vom consolida un proces de design centrat pe utilizator care să aducă utilitate celor care folosesc serviciile și partenerii din zona datelor și care să fie neutru din punct de vedere al dispozitivelor folosite.
Tot până în 2018, va fi îmbunătățit sistemul de regăsire și ierarhizare a motorului de căutare. Europeana spune că va atinge acest lucru prin mutarea centrării atenției de la înregistrări către entitățile formate și a relațiilor existente între acestea. În subiectul intitulat „participarea audienței”, beneficiarii vor putea să contribuie la colecțiile existente și să facă legături utile între entități.
Obiectivul 6 - Provocarea interoperabilității
Ținta strategică este de a face din EDM - Europeana Data Model standardul de-facto pentru schimbul de date interoperabile din sectorul patrimoniului cultural. Unul din scopuri este cel de a îmbunătăți fluxurile de date și agregarea. Se caută soluții de colaborare și preluare a experiențelor proiectelor CLARIN și DARIAH pentru a prelucra ușor text și pentru a face o punte cu sfera cercetării.
Va urma o plenară a rețelei EuropeanaTech în 2017. Bibliografiile din biblioteci vor fi utilizate pentru a valorifica și conținutul în format tradițional.
O concluzie demnă de reținut la care ajunge Planul: „la nivel operațional, finanțarea bazată pe proiecte creează dificultăți, incluzând probleme legate de fluidități, care limitează abilitatea de a asigura dezvoltarea operațiunilor”.
Europeana își propune să rezolve această problemă în următorii doi ani.
Obiectivul 7 - Finanțarea pe termen lung
Se pare că este nevoie de mai multe eforturi în a recunoaște Europeana ca fiind de importanță strategică în viziunea statelor membre.
O soluție se dorește a fi găsită până la mijlocul anului 2017. Reținem faptul că statele membre vor avea un aport direct care va reprezenta 10% din suma de 10 milioane de euro necesare pe an. Până în 2018 se dorește realizarea unei rezerve de 1 milion de euro.
Obiectivul 8 - transformarea organizației din bună în foarte bună
Se urmărește o colaborare mai bună între diferitele echipe concomitent cu o transparentizare a practicilor, rolurilor și responsabilităților din Europeana + The European Library.
O veste interesantă este că birourile se vor muta din nou la Biblioteca Regală din Haga. Se va extinde rețeaua birourilor satelit cât mai larg posibil în statele membre.
Ei bine, acum că am trecut prin Strategie și Plan, vă invit să meditați la felul în care se va lucra la nivel european pentru a lua cele mai bune exemple și pentru a evita părțile care nu ne sunt necesare în propria noastră dezvoltare.
Aș mai invita toate părțile cu responsabilități în promovarea culturii române prin resurse digitizate să se apropie încet, încet de nucleul care creează un cadru de constituire a Bibliotecii Digitale a României și împreună să începem să lucrăm cu toții.

Scris de 

miercuri, 14 octombrie 2015

Creativitate şi dezvoltare

Maria Valentina Blănaru, 100 de idei creative pentru dezvoltarea emoţională a copilului, Brăila, Editura Proilavia, 2015, 136 p.

            Această carte face parte din publicaţiile editate de o bibliotecă publică şi vizează, drept public ţintă, copiii preşcolari, dar nu exclusiv. Lectura volumului dezvăluie mai multe reţete şi metode creative puse la dispoziţia familiei şi educatorilor pentru a lucra cu copiii şi a învăţa prin joc. Demersul autoarei este susţinut de prefaţa şi postfaţa cărţii, semnate de specialişti în educaţie (profesoara de educaţie plastică Elena Salomeea Kaloxilos Moraru şi psihologul Anca Hahui) care subliniază importanţa volumului pentru stimularea originalităţii şi modelarea personalităţii unui copil într-un mediu receptiv, deschis. În Introducere, Maria Valentina Blănaru vorbeşte de munca de durată  şi experienţa directă în activităţi creative, cu copiii de vârstă preşcolară, ale cărei rezultate le expune.
            Cartea cuprinde 15 capitole, delimitate tematic şi după tehnica specifică folosită (atelierele de bijuterii, bricolaj, colaj, crafting, Crăciun, decoraţiuni, decupaj, orientare, pascal, pictură, poveste, primăvară, quilling, toamnă şi de dezvoltare personală), ordonate alfabetic. Autoarea enumeră şi descrie activităţile practice creative, după o structură clară – titlu, tehnică, materiale  necesare, cum procedăm şi paşii procesului, textul explicativ fiind urmat de ilustraţii color cu rost de exemplu. Unele capitole sunt reduse la doar câteva propuneri, dar majoritatea sunt ilustrate cu mai multe idei şi sugestii. Activităţile se intersectează, idei pentru ateliere tematice de primăvară, toamnă, Crăciun sau Paşte se regăsesc în diferite capitole, la anumite tehnici.
Parcurgând paginile cărţii, am observat că reţetele propuse au cert potenţial educativ, introducând pe micuţii beneficiari în cunoaşterea cosmosului, mediului, istoriei etc. Unele dintre ele sondează universul emoţional al copiilor şi încearcă să dezvolte nu numai abilităţile manuale, dar şi cele cognitive şi afective. Exemple sunt cele grupate în atelierul de dezvoltare personală, referitoare la emoţii şi familie, dar şi adaptarea formulei educaţionale nonformale a Bibliotecii Vii pentru vârsta şi nivelul de înţelegere al copiilor. Prezentările sunt precise şi atractive, iar imaginile însoţesc aproape fiecare text, cu puţine excepţii. Textul accesibil şi elegant fac din carte un util îndrumar, care colectează idei creative şi modele în această muncă pentru toţi cei ce vor să le aplice. Remarcăm, în general, calitatea imaginilor reproduse şi faptul că lucrarea beneficiază de ilustraţie color pe tot parcursul ei.
Totuşi, volumul nu este ocolit de greşeli. Întâi de toate, din punct de vedere editorial, titlurile capitolelor nu sunt evidente, ci prea discrete, sunt colon titluri, riscând să devină neobservabile. Apoi se întâlnesc greşeli de tipar şi dezacorduri la paginile 11, 15, 62, 70, 73, 75, 76, 82, 92, 93, 121, 123, 127, 129. Dincolo de erorile semnalate, cartea este consistentă, folositoare, apreciată de amatorii şi pasionaţii activităţilor creative şi mai ales este o primă propunere de acest gen din partea unei biblioteci publice, sintetizând experienţe multiple şi de succes al unui pedagog înnăscut şi talentat, ce a activat curajos în domeniu înainte de a deveni un coleg al breslei bibliotecarilor. Deschiderea de ambele părţi, ale persoanei şi bibliotecii, a făcut ca rezultatele făcute publice pe blogul personal să migreze în paginile şi rândurile unei cărţi pe care o recomandăm pentru conţinutul ei interesant. Vă va atrage şi interesa cu siguranţă!
(recenzie realizată de Ruxandra Nazare)


luni, 20 iulie 2015

Libraries change Lives - Bibliotecile schimbă vieți

Sub acest titlu, fundația Reading and Writing, aflată sub președinția prințesei Laurentien a Olandei, a publicat un volum în colecția Public Libraries 2020 Tour. Este un instrument conceput în scop de advocacy, pledând cauza bibliotecilor publice prin exemplul poveștilor de succes.

Concret, volumul este structurat pe trei mari capitole - Incluziune digitală, Educație pe durata vieții și Incluziune socială. Acestea cuprind exemple de activități și proiecte reușite, relatate chiar de persoanele implicate, ce au trăit impactul bibliotecilor publice asupra vieții lor. În această carte, cititorii și utilizatorii bibliotecilor sunt invitați la tribună să vorbească și ei devin o voce pentru bibliotecile europene din 15 țări (Bulgaria, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Marea Britanie, Olanda, Polonia, România, Slovenia, Spania). Cartea este precedată de cuvântul prințesei olandeze și de o prefață semnată de Martin Schulz, președintele Parlamentului European, ce recunoaște în declarația sa rolul strategic al bibliotecilor în accesul la informație pentru tot mai mulți oameni și în crearea de oportunități pentru aceștia.

Rând pe rând, cititori și politicieni europeni rostesc povestea lor și aflăm despre cum bibliotecile au contribuit la incluziunea digitală a nevăzătorilor, despre educația pe durata vieții și dobândirea de noi competențe grație cursurilor din biblioteci, integrarea emigranților, susținerea fermierilor și a inovatorilor, crearea coeziunii sociale prin împărtășirea experiențelor culturale. Din România, citim despre biblioteca din comuna Marpod în relatarea Ancăi Vasilescu, cuvintele lui Renate Weber despre biblioteci și declarația unui fermier, ce s-a bazat în afacerea sa pe sprijinul bibliotecii.


Însoțite de fotografii, statistici, citate și argumente, evidențiate prin iconuri și desene, cartea se dovedește atractivă, simpatică, prietenoasă și convingătoare, un bun instrument de advocacy, ce merită să fie tradus în limba română sau, și mai bine, să servească de model pentru o asemenea publicație în România. Bibliotecile schimbă vieți este un titlu ce se adeverește de la început și până la sfârșit în acest volum, iar noi bibliotecarii constatăm impactul activităților asupra oamenilor. Este un îndemn și o inspirație de a ne strădui să fim mereu de impact, implicați în comunitate, atenți la nevoile ei!


(Ruxandra Nazare)

miercuri, 8 iulie 2015

Întâlnirea Grupului Impact, Braşov, 3-5 iulie 2015







Întâlnirea Grupului Impact, prima în perioada post Biblionet, a avut loc la Braşov, în perioada 3-5 iulie. Au participat Vlăduţ Andreescu, Marcel Chiranov, Corina Ciuraru, Virgil Cojocaru, Mariana Marian, Daniel şi Ruxandra Nazare, Valentin Smedescu, Sorina Stanca, Nicoleta Traşcă şi Nicoleta Vasi. Scopul întâlnirii noastre era să discutăm despre perspectivele Grupului Impact după încheierea programului Biblionet şi să ne concentrăm pe Manualul bibliotecarului începător, un proiect pe care dorim să îl finalizăm.

La început, am discutat despre activitatea noastră metodică. În general, problemele cu care ne-am confruntat cu toţii au fost statistica şi raportarea datelor, angajarea de nou personal în judeţ în locul celor  care au plecat din bibliotecile publice locale prin pensionare (la Braşov şi Neamţ). S-a relatat despre proiecte - Zâmbeşte România! - un proiect de educaţie de sănătate şi igienă orală, Implică administraţia în crearea unui nou serviciu de bibliotecă ( judeţele Braşov şi Hunedoara - educaţie pentru sănătate şi grup de tineret), EduCab - un proiect prin care bibliotecile se dotează graţie voluntarilor ce procură materiale de construcţii şi echipamente, primăriile doar dau forta de muncă (judeţele Dolj şi Brăila), donaţii de cărţi prin Fundaţia Mereu Aproape (judeţele Neamţ, Vâlcea), campaniile de lectură din Cluj. Două aspecte specifice s-au semnalat în teritoriu. La Hunedoara, în nou înfiinţatele centre de informare turistică, au fost transferate bibliotecarele, ajungând să nu mai deserveasca biblioteca, ci un spaţiu nou, dar gol, lipsit de turişti. La Neamţ s-a observat interesul bisericii pentru biblioteca publică, prin alegerea unor personalităţi teologice drept patroni spirituali ai unor biblioteci publice şi donarea de colecţii de carte. Biserica poate fi un sprijin si vector de comunicare pentru biblioteca publică, dar folosit cu responsabilitate.

În următoarele zile, am discutat despre perspectivele Grupului Impact – aplicarea de proiecte pentru obţinerea de finanţări nerambursabile pe diferite teme de interes, activitatea profesională, redactarea de materiale informative pentru bibliotecari. În privinţa Manualului bibliotecarului începător, am stabilit responsabilitati, termene, conditii de redactare, am ales persoanele din afara grupului pe care le invităm să citească produsul final şi să ne dea feedback. Intenţionăm ca manualul să aibă şi variantă e-book, nu numai variantă tipărită. Vom include fotografii, grupate la sfârşit, numerotate şi explicate în lista ilustraţiilor. De asemena, am dedicat timp dezbaterii proiectelor şi serviciilor noi de bibliotecă, precum şi evaluării şi statisticii de bibliotecă, cu accent pe rezultate şi impact.

Concluzia a fost că existe semne de bun augur, cu condiţia să finalizăm promisiunile! Să fim de impact, precum intotdeauna!

(sinteză realizată de Ruxandra Nazare)

sâmbătă, 4 iulie 2015

Grupul Impact şi-a ales vectorul de comunicare!




În cadrul întâlnirii de la Brasov, din 3-5 iulie 2015, a Grupului Impact, am achiesat la următoarele reguli, cu privire la comunicare:

1. Să nu se bată apa în piuă!

2. Postarea să fie lapidară! Fiţi scurţi, nu riscaţi lapidarea, nici scurtarea de cap!

3. Cei care încalcă regulile de comunicare vor fi traşi şi pe roată!

4. Încurajăm dialogul în cadrul Grupului!

5. Ideile noastre sunt aidoma unui butoi cu pulbere: pot exploda oricând, nu stau mult la clocit!

6. Zicem şi noi, nu dăm cu parul... însă, totuşi, nu trebuie să fim luaţi de proşti: în caz de mare necesitate, vom uza fără rezerve şi de "Jus Maciuca"! Se apropie funia de par şi trebuie să fim pregătiţi, conform experienţei că ajunge o ghioagă la un car de oale!


Explicaţie imagine publicată la insistenţa colegilor (cică e sugestivă! :):
Valentin Smedescu, fotografiat de Corina Ciuraru, într-o pauză a întâlnirii GI de la Brasov; contribuţie text: Daniel Nazare)



Apel IFLA în sprijinul bibliotecarilor, pentru înțelegerea importanței planurilor naționale de dezvoltare



Spre informare,

Apel la acțiune

IFLA a elaborat un document care să vină în sprijinul bibliotecarilor pentru a înțelege importanța planurilor naționale de dezvoltare, rolul pe care bibliotecile îl pot juca în acestea și cât de important este să parte și să ne angajăm în realizarea acestora.
Downloadați documentul Libraries and national development plans
De asemenea, vă oferă câteva exemple puternice care arată efectele pozitive ale bibliotecilor angajate împreună cu politicienii pentru a susține problema accesului la informații. Națiunile au început deja elaborarea planurilor naționale de punere în aplicare a agendei de dezvoltare post-2015 și pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă în țările lor.

Acum este timpul pentru abordarea ministerelor dumneavoastră și de a stabili întâlniri cu cei responsabili pentru elaborarea Planului Național de Dezvoltare în țările voastre.

IFLA Toolkit: Biblioteci și dezvoltarea post-2015 a ONU
Agenda http://www.ifla.org/publications/toolkit--libraries-and-the-un-post-2015-development-agenda oferă îndrumare cu privire la modul de pregătire pentru aceste reuniuni. Dorim să subliniem încă o dată că pentru ca bibliotecile și accesul la informații să fie prezente în aceste planuri, trebuie luate măsuri acum.

Neimplicarea în procesul de la nivel național ar putea duce la faptul ca instituții de valoarea în infrastructura de acces la informații, cum sunt bibliotecile să fie trecute cu vederea de către factorii de decizie.

Vă rugăm să ne dați feed back la adresa:
Despre orice întâlnire pe care ați avut-o cu ministrul vostru, precum și despre rezultatele acesteia.



Acest lucru ne va oferi o imagine de ansamblu a țărilor care sprijină munca noastre la nivelul ONU și ne va oferi, de asemenea, o idee unde este nevoie de mai mult sprijin politic.
Pentru mai multe detalii privind rolul IFLA în contextul mai larg al Agendei de dezvoltare al ONU, a se vedea documentul nostru recent ce cuprinde o privire de ansamblu a activităților http://www.ifla.org/node/9616.

Vă rugăm să consultați, de asemenea versiunea web: http://www.ifla.org/node/9615.



(primit de la Sorina Stanca, manager Biblioteca Judeţeană "Octavian Goga" Cluj)