luni, 23 septembrie 2013

Ghidul metodistului - varianta din 2011, de la care am pornit

Această variantă a ghidului metodistului a fost propusă de echipa Mihai Grinea, Virgil Cojocaru și Ștefan Pleșoianu în 2011.

Material valoros, care prezintă experiența multor ani de activitate metodică eficientă in biblioteci judetene mari- Iasi, Neamț, Constanța, acest material stă la baza variantelor ulterioare.
Colegii noști au fost primii care au insistat pentru crearea unui material care să  ofere repere pentru uniformizarea activității metodice în bibliotecile publice.
Variantele ulterioare au apărut pentru a prezenta experiențe diferite, moduduri de lucru diferite dar la fel de eficiente. (DP)


 Cuprins:
1. Argument
2. Rețeaua națională a bibliotecilor publice – din perspectiva activității metodice
3. Biroul de Coordonare Metodică și Formare Profesională
4. Fişa postului pentru metodist
5. Proiect de activitate pentru Biroul Coordonare Metodică și Formare Profesională
6. Evaluarea și Îndrumarea activității bibliotecilor publice
            Principii
            Indicatori și Repere orientative pentru (auto)evaluare
            Organizarea activității metodice în teren
            Tematica de îndrumare și evaluare a activității bibliotecilor publice
            Elemente ale Proiectului de activitate pentru biblioteca publică
            Proiect de buget pentru biblioteca publică
            Măsuri pe termen scurt pentru îmbunătățirea activității
            Fişa postului pentru bibliotecar
            Fişa de evaluare
7. Pregătirea profesională a bibliotecarilor din rețea
8. Propuneri de optimizare și reformare a activității Biroului


1. ARGUMENT
            Acest ghid acoperă o lipsă acută în sistem și vine în întâmpinarea solicitării colegilor prezenți la întâlnirea națională a metodiștilor și coordonatorilor Biblionet. Necesitatea unui instrument de lucru și a unor norme și criterii unitare la nivel național în activitatea de îndrumare metodologică a bibliotecilor publice este mai mult decât stringentă în contextul exploziei informaționale și a dezvoltării rețelelor județene Biblionet, către o rețea națională.
            În multe biblioteci județene bibliotecarul metodist nu are sarcini clare, concrete iar colectivul, uneori și managerul bibliotecii nu au o vedere de ansamblu asupra elementelor componente ale activității metodice, fapt care duce la atribuirea de sarcini și servicii nespecifice pentru metodist, neglijându-se în același timp segmente importante ale acestei activități.
            De asemenea, există biblioteci județene care încă nu au postul de metodist ocupat, sau unde sunt angajați bibliotecari fără experiență, ce au nevoie de o pregătire prealabilă temeinică pentru a putea coordona eficient activitatea compartimentului și pentru a putea asigura aplicarea unitară a normelor biblioteconomice și a legislației în domeniu. În același timp, criteriile de evaluare care se regăsesc în legislație - Regulamentul din 21 iulie 2010 (
http://legestart.ro/Regulamentul-2010-evaluarea-performantelor-profesionale-individuale-promovarea-avansarea-personalului-contractual-aparatul-propriu-Ministerului-Culturii-Patrimoniului-N-(MzU5MjI2).htm) nu sunt măsurabile, în majoritatea lor și pot fi utilizate doar pe baza observației directe, pentru subalternii direcți.
            Ca o concluzie, apariția Ghidului reprezintă crearea unei baze a profesiei și activității metodistului precum și un pas înspre certificarea și existența de sine stătătoare a acestei profesii și a statutului bibliotecarului metodist în biblioteca publică.
            Metodiștii Grupului IMPACT mulțumesc Bibliotecii Naționale și IREX România, colegilor din IMPACT și din bibliotecile publice, pentru suportul activ la concretizarea acestui proiect!

2. REȚEAUA  NAȚIONALĂ DE BIBLIOTECI PUBLICE – din perspectiva activității metodice
Bibliotecile publice fac parte integrantă a sistemului naţional informaţional, ca instituţii de importanţă strategică prin participarea constructivă la înfăptuirea şi dezvoltarea unei societăţi democratice, la realizarea unui nivel satisfăcător de educaţie şi, de asemenea, la asigurarea accesului liber şi nelimitat la cunoaştere, gândire, cultură şi informaţie.
Bibliotecile publice din România sunt structurate într-o rețea alcătuită din: biblioteci judeţene, biblioteci municipale/orăşeneşti şi biblioteci comunale, aşa cum se precizează şi în legea bibliotecilor:
a) Biblioteca Metropolitană Bucureşti;
b) bibliotecile judeţene;
c) bibliotecile municipale şi orăşeneşti;
d) bibliotecile comunale.
Biblioteca Naţională a României este centru naţional metodologic, iar în această calitate:
- elaborează şi emite instrucţiuni şi norme metodologice pentru bibliotecile publice;
- realizează şi coordonează activitatea de informare şi documentare din sistemul naţional de biblioteci publice;
- elaborează programe şi metodologii privind informatizarea bibliotecilor publice.
- coordonează proiectul de realizare a Catalogului colectiv naţional al publicaţiilor româneşti şi străine, precum şi alte proiecte de interes naţional în domeniu;
Bibliotecile judeţene îndeplinesc, de asemenea, rol metodologic faţă de bibliotecile orăşeneşti şi comunale. Din cele 4 atribuții principale prevăzute în Legea bibliotecilor pentru biblioteca județeană, la Art. 28, trei dintre acestea se referă la activitatea cu bibliotecile publice din rețeaua județeană:
            b) coordonează activitatea bibliotecilor publice de pe raza judeţului în care îşi desfăşoară activitatea, prin acţiuni specifice de îndrumare şi de evaluare, prin proiecte, programe şi activităţi culturale, precum şi acţiuni de îndrumare profesională; asigură aplicarea unitară a normelor biblioteconomice şi a legislaţiei în domeniu şi coordonarea aplicării strategiilor şi programelor de automatizare a activităţilor şi serviciilor acestor biblioteci;
            c) elaborează şi editează (. . .), materiale de îndrumare metodologică şi alte publicaţii, alcătuiesc baze de date şi organizează centre de informare comunitară, cooperează cu autorităţile administraţiei publice locale, cu instituţiile responsabile, potrivit legii, şi cu organismele neguvernamentale în realizarea obiectivelor educaţiei permanente;
d) elaborează norme privitoare la funcţionarea bibliotecilor publice din oraşele şi municipiile din judeţul respectiv, precum şi pentru organizarea de filiale specializate pentru copii, tineri şi adulţi, cu respectarea normelor emise de Biblioteca Naţională a României.
De asemenea, rolul de coordonare a activității bibliotecilor publice din rețea se regăsește și în alte articole ale legii:
(2) Angajarea personalului de specialitate din bibliotecile finanţate din fonduri publice, fără personalitate juridică, se realizează prin concurs organizat de autoritatea finanţatoare; din comisiile de concurs va face parte în mod obligatoriu şi reprezentantul bibliotecii cu rol de coordonare metodologică.
Art. 48. - Promovarea, sancţionarea, eliberarea din funcţie şi destituirea personalului din bibliotecile de drept public se realizează în conformitate cu prevederile legale; în cazul bibliotecilor fără personalitate juridică se va solicita în mod obligatoriu şi avizul bibliotecii cu rol de coordonare metodologică.

Bibliotecile publice sunt biblioteci de tip enciclopedic care servesc interesele de informare, studiu, lectură, educaţie şi de petrecere a timpului liber pentru toţi membrii comunităţii locale sau judeţene, prin activităţi şi servicii specifice.
În cadrul sistemului naţional de biblioteci, bibliotecile publice joaca un rol esenţial în accesul egal şi neîngrădit la informaţie şi la documentele necesare informării, educaţiei permanente şi dezvoltării personalităţii utilizatorilor, fără deosebire de statut social sau economic, vârstă, sex, apartenenţă politică, religie ori naţionalitate, datorită faptului că oferă servicii întregii comunităţi locale sau zonale, ca parteneri în procesul educaţiei permanente şi ca instituţii cu rol social, cultural şi recreativ.
Funcţiile bibliotecilor publice