European Congress on E-Inclusion- parteneri pentru o Europa digitala

 
În perioada 5-6 noiembrie 2012, s-a desfăşurat la Bruxelles, conferinţa, European Congress on E-Inclusion (ECEI12) cu tema – Parteneriate pentru o Europa digitală.  La conferinta  aflata in al patrulea an de desfasurare au participat reprezentanti din19 tari , bibliotecari , directori de biblioteci, si programe pentru biblioteci, reprezentanti ai bancilor, mediului de afaceri , sau ai societatii civile , ai institutiilor guvernametale europene.

Lista de participanti , speakerii, si prezentarile lor pot fi gasite integral pe siteul conferintei.

 http://ecei12.com/-
Prezentarile

Evenimentul a studiat rolul  bibliotecilor publice in a asigura in comunitatile locale  accesul la resursele digitale .
Conferinta din acest an a studiat problema din multe puncte de vedere , prin  prezentarea experientelor din mai multe tari si  largirea  discutiei Pan europene relativ la e incluziune, si capacitatea de a acoperi obiectivele generale economice și sociale prevăzute în Strategia Europa 2020.

Concluzia a fost ca ”Avem aceiasi arie de probleme,  solutiile sunt diferentiate.”

Bibliotecarii sunt cum spunea cineva- Can do people- oameni care pot sa faca orice.

Pe scurt:

Europa digitala conferinta from Biblioteci Bihorene

Mai pe larg:

Primele  prezentari au fost din perspectiva celor care fac politicile culturale-

Datele statistice spun ca exista -42 mil de someri, populatie imbatranita, populatie saraca- UE e constienta de aceste cifre și apare nevoia de a dezvolta noi programe  si parteneriate cu institutiile are nu sunt partenerii obisnuiti ai bibliotecilor pentru a incerca solutionarea problemelor.

 Demografia din spatele statisticlor spune ca exista mari segmente de populatie unde nu se poate vorbi de o integrare digitala.- cei in varsta, cei exclusi sociali din cauza saraciei.  Pe de alta parte criza face ca consumul sa scada, si politicile trebuie sa urmareasca ca oferta de wifi sa fie  adusa in banda mai larga si mai ieftin.

Exista 3 abordari:

Digital literacy- abilitati de baza, ai nevoie sa te ajute cineva.

ICT- pentru profesionisti

Media literacy- consumatorul sa devina parte a internetului,  sa-l stie folosi sa creeze noi canale de comunicare, blog, twiter, devenind participant activ la retelele sociale, producator de stiri.

Tehnologia te provoaca , dar nu e problema , este Solutia,/cu cat te duci mai departe in universal digital ajungi intr-o zona in care computerul ajunge sa-ti anticipeze gandurile.

Dan Mount Head of Policy & Public Affairs, Civic Agenda EU:

Incluziunea sociala trebuie conectata cu mai multe obiective- exista pericolul de a creste diferetentele intre cei inclusi si cei exclusi .Multi utilizatori nu stiu sa foloseasca de fapt internetul , si sa gaseasca informatia- educatia utilizatorilor de internet devine o necesitate.

Vorbim de invatatre formala si neformala si aici e necesara definirea abilitatilor care pot aparea prin aceste tipuri de invatare pentru a deveni mai evidenta si recunoscuta interventia educativa  intermediata de biblioteca.

Se scriu proiecte de fonduri structurale si pentru e incluziune- trebuie definit un cadru de lucru

Exista un numar de biective prioritare ale UE in  politicile regionale, iar din acestea  o parte care tin de  educatie si cultura   pot fi rezolvate in biblioteca –  si aici apare posibilitatea de a strecura bibliotecile in politicile ue.

Gergana Passy -PanEuropa Bulgaria, President&Founder; Digital Champion of Bulgaria:

Tehnologiile schimba lucrurile.Programele de e-guvernare, e-sanatate, e-learning, e- comunicare,  pot rezolva multe lucruri- 

 Bulgaria tinde  sa devina destinatie wifi libera,  conexiune de mai buna calitate, mai rapida si mai ieftina.Bibliotecile au un  rol important.

Intrebarile la acesta sesiune au fost:

 Care e    legatura dintre politici si realitatea curenta

• UE nu  finanteaza direct bibliotecile.Pentru biblioteci si accesul public pot fi accesate  2 tipuri de programe- accesul la Internet  de mare viteza si serviciile online.
• Problemele bibliotecii sunt asociate cu cultura si spatiul cultural, arhivarea si pastrarea memoriei locale, nu e asociata cu accesul digital si cu educatia. Accesul asistat la sursele de informare  este  o imagine care trebuie construita.
• Tinerii cauta un loc cool  unde sa impartaseasca idei , nu se poate sa avem wifi in macdonald si in biblioteci nu.

 Cum crestem motivatia oamenilor de a accesa internetul.

• Accesul nu e raspunsul .Motivatia pentru exclusii sociali, metode de integrare  de astuparea golurilor trebuie descoperite pe cazuri date. Bibliotecile nu pot rezolva tot.
• Bibliotecile – loc educational  unde se pot construi strategii win win pentru toti partenerii.
• Bibliotecile pot fi  mecanisme de conexiune intre organizatii, un interpret.

Sesiunea 2- mediul de afaceri si bibliotecile

Latvia- de ce trebuie investiti bani in biblioteci- au monitorizat beneficiile, le-au transformat in bani.

APIA Romania- experienta prezentata de Raluca Daminescu-  implicarea bibliotecarilor romani in complerea cererilor de fonduri pentru agricultura.

Helen Milner Chief Executive, Online Centres Foundation – a prezentat cateva exemple prin care relationa efectul implicarii bibliotecilor in recuperarea sociala a indivizilor cu valoarea economica  a demersului.

Catalin Cretu - Visa Europe: Un bancher doreste un consumator informat , carui asa ii poata oferi alte produce.Programul de e-money.

Ministerul danez al afacerilor si dezvoltarii a creat programe in bibliotecile daneze,  a pregatit bibliotecari  care asista in biblioteci  detinatorii  afaceri mici in legatura cu:semnatura digitala , inregistrarea noilor afaceri, factura electronica, rambursarea concediilor de boala.

Org. nationala care actioneaza local si ii ajuta sa foloseasca internetul.

Intrebarea :

Cum a aparut biblioteca publica in calea voastra

• Nu aveam destul personal iar bibliotecile aveau o retea excelenta, care acopera tot teritoriul,  perceptia istorica a rolului bibliotecii, si aceea ca oricine  e acceptat, loc sigur incredere,
•   By default- stiu sa comunice in afara mediului lor
• Politica nationala acum 12 ani era in favoarea bibliotecilor - acum lucrurile  s-au schimbat, biblioteca  e  un partener national si uneori singurul partener .(Situatie grea in UK)
•  Accidental in Danemarca

Bart Noels External relations at Intercommunale Leiedal

Nu avem o viziune integrala asupra e-incluziunii . In 2005-2006 au avut proiecte de educarea in bliblioteci, computere in Sali de lectura, cursuri de initiere pentru seniori si gruprui vulnerabile

Acum dupa 6 ani lucrurile s-au schimbat, cursurile nu mai sunt relevante, mai exista si alti actori pe piata care se ocupa de e incluziune. Toti trebuie adusi impreuna , studiat ce grup ce metode foloseste, creata o retea regionala care sa lucreze imreuna in acest proiect. Din experienta recomanda :

• Faceti  o harta a retelei voastre.
• Faceti o harta a experientei si competentelor.  
• Lucrati  in echipa.
• Valoarea adugata trebuie cunoscuta de toate persoanele implicate.
• Lucreaza personalizat- oameni diferiti nevoi diferite
• Faceti o harta a resurselor.
• Biblioteci! Fiti acolo.

Dorina Bralostiteanu

Chief Librarian, Public Library of Filiasi, Romania

Public library of Filiasi from Biblioteci Bihorene

Rafal Kramza Information Society Development Foundation (FRSI)

Programul de dezvoltare al FRSI, biblionetul polonez,  promovarea culturii cooperarii.

Ai nevoie de oameni care sa promoveze biliotecile.Nu exista destula comunicare.

O intrebare esentiala este : cum se pot transforma parteneriatele in parteneriate strategice?

Orange a oferit internet graturit tuturor celor 3500 biblioteci publice din program.

Latvia/Letonia- lucreaza cu parteneri , au avut 10 mil vizitatori  la  2 mil populatie  cifre aproape ireale care arata ca  bibliotecile sunt un  canal important de marketing.

Au  facut ca  oamenii sa fie  interesati de internet

S-a vorbit despre social media si abordarile locale  care au functionat  .

Din aceste proiecte au invatat - cum sa abordeze grupurile, cum sa colaboreze, cum sa abordeze intermediarii, cum sa foloseasca feedbackul.

Diana Edmonds Head of Adult Learning, Libraries and Culture, London Borough of Haringey

Bibliotecarii  se simt purtatorii ideilor altora, de aceea in UK  au simtit nevoia de a face un laborator, au adunat parteneri care nu prea aveau chef sa comunice unii cu altii.

Putem opri inchiderea bibliotecilor publice schimband tipul de colaborare.

Primul proiect-   bibliotecile sunt laboratoare sa aducem aici oamenii sa lucreze, sa experimenteze.

Intrebari –

Cum crestem rolul bibliotecilor si intarim profilul acestora-

• In Polonia-autoritatile locale finanteaza bibliotecile. La congresul lor, fac prezentari ale bibliotecilor . Aduc la masa de discutie ministri, informeaza membrii parlamentului,prin scrisori individuale.
• Naple- au creat o retea RADAR, fac lobby la toti partenerii, e important cine te reprezinta, in fata autoritatilor nationale.
• Diana Edmonds - Bibliotecile ar trebui sa lucreze cu sectorul privat si cu cel guvernamental.Acestia  pot prin intermediul bibliotecilor sa acceseze o gama larga de consumatori, sau alegatori,  dupa caz.

Delegatia Romaniei a avut 4 speakeri:

Marcel Chiranov, conducatorul delegatiei,  Impact Assessment Manager, Biblionet 

Dorina Bralostiteanu Chief Librarian, Public Library of Filiasi,  

Raluca DAMINESCU Director Paying Agency (APIA)

Catalin General Manager Romania VISA Europe Services Inc  

Au mai participat membrii GI.

Monica Avram Manager Mures County Library

Sorina Stanca Director Cluj County Library 

Delia    Pantea Librarian  Bihor  County Library

Daniel Nazare Manager County Library Brasov  

Dragos Neagu Director County Public Library "Panait Istrati" Braila