Instruire in baza Parteneriatului IREX-APIA

Am avut ieri la Valcea "instruirea APIA" si traiesc sentimentul ca zadarnic m-am straduit sa iasa bine. Reprezentantul APIA Valcea a fost OK, a facut ce a putut, insa rezultatele intrunirii profesionale au fost mult sub asteptarile mele.

E o prapastie parca mult prea adanca in protocolul incheiat la Bucuresti intre o agentie guvernamentala (APIA) si o ONG (IREX), pe de o parte, si ceea ce ar putea sa faca bibliotecarii (cel putin in viitorul "imediat"), angajaţi ai administraţiilor locale şi coordonaţi d.p.d.v. metodic de biblioteca lor judeţeana.

A trebuit sa uzez de toata blandetea mea de "facilitator", sa nu avem parte de un fiasco total, mai ales dupa interventia unui primar valcean considerat printre cei bunisori, care a sprijinit si sprijina constant biblioteca locala. 
Destul de dur, inclusiv la adresa noastra - cei care militam mai mult voluntar si cu tot mai putin entuziasm pentru "ridicarea" bibliotecilor publice comunale si orasenesti, edilul (primar din '90!) a exprimat ceva suparari din care se intelege ca papam banii cam degeaba (- auzi-l, Doamne!?!) si punem bibliotecarii sa faca "treaba APIA":   
Dl. Primar Dumitru Pearcu, al comunei Tomsani, vorbeste la "Video 4". 

Ziua a doua - sesiune de planificare

7 februarie 2012 – Sesiunea de planificare IREX, Poiana Brasov

Dimineata am participat la grupul de discutii pe training, impreuna cu Silvia Nestorescu, Anca Rapeanu, Camelia Crisan, Ovidiu Petre Ana, Natalia Martian, Meghan O’Connor si altii. Departamentul de training vizeaza instruirea metodistilor. Si-a propus sa identifice nevoile de formare ale metodistilor aplicand metodologia 360 de grade, adica discutand cu metodistii si directorii de biblioteci judetene, precum si apeland la traineri care vor colecta date despre activitatea zilnica a metodistilor prin distribuirea unui model de jurnal conceput la IREX si completat de metodisti. Pe baza datelor culese din teritoriu se va intocmi o lista de competente si se va organiza o licitatie pentru un serviciu de consultanta pe training, urmand a se incredinta unei companii din afara IREX designul si livrarea acestui curs pentru metodisti. Cat priveste relatia dintre traineri si metodisti, Grupul de lucru pe training a elaborate o strategie de dezvoltare a relatiilor cu metodistii. Acestia vor fi invitati sa participe la cursuri, la inceput, cand va face o introducere bibliotecarilor locali cursanti, si la sfarsit, cand va decerna diplomele. Trainerii gandesc rolul metodistului ca parte din departamentul de training al bibliotecilor. Metodistul si trainerii au atributii vecine si complementare, de aceea trebuie sa fie colegi in acelasi serviciu si sa colaboreze. Departamentul de training IREX va ajuta pe metodisti si bibliotecile publice sa schimbe regulamentul de organizare si sa include formarea continua, acreditarea cursurilor de formare CNFPA, vizandu-se acreditarea centrelor de formare judetene care sa devina recipienti ai fondurilor europene pe fonduri structurale, POSDRU. Departamentul training IREX a alocat bani din buget pentru un consultant pe acreditarea, iar CF se pot acredita la Ministerul muncii, daca respecte conditiile. Acest consultant pe acreditare trebuie sa il solicitam si noi ca sa obtinem acreditarea centrului si a cursurilor.

Ce rol are ANBPR? ANBPR va oferi cursuri de specialitate, in timp ce CF vor oferi cursuri pentru comunitate. Aici eu am ridicat problema instruirii personalului de la informatizare a bibliotecilor si s-a observat ca ANBPR are o nisa pe care poate sa o dezvolte, sa ofere instruire pe gestiunea de date, softuri de biblioteca, open source pentru bibliotecari locali etc. Practic, acum ANBPR va avea 2 retele de specialisti in formare – trainerii si metodistii.

Exista o multitudine de centre de formare si de resurse si s-a discutat despre oferta de cursuri de formare de formatori. Alaturi de ANBPR, este Biblioteca Nationala a Romaniei, care nu a raspuns inca solicitarilor IREX, dar si Biblioteca Metropolitana care are 6 traineri pe formare de formatori. De asemenea, s-a mentionat nevoia de a organiza o masa rotunda cu toate institutiile si factorii interesati de formarea continua a adultilor – biblioteci universitare, BNaR, Biblioteca metropolitana, ANBPR, centrele judetene de formare, Casa Corpului Didactic.

Crearea de continut – Grupul de lucru pe training au propus si elaborat 4 suporturi de cursuri noi in 2011. Se gandesc la o platforma online de sharing a acestora, care va fi finantata de IREX in functie de angajamentul bibliotecilor judetene interesate de a pune la dispozitie specialistii in informatizare ca sa se ocupe de umplerea de continut. Cat priveste drepturile de autor ale acestor cursuri nou create, decizia apartine Grupului de lucru pe training.

Alte chestiuni discutate – acelasi grup de lucru a preconizat ca impreuna cu metodistii si bibliotecile care au creat noi servicii in urma modulului BSNB sa prezinte aceste noi servicii, sa se premieze bibliotecile cele mai active ca sa stimuleze competitia. S-a mentionat si adunarea exemplelor de succes prin coordonatorii regionali de training (date cantitative si calitative) pentru masurarea impactului si efectelor.

Tot dimineata am participat si la urmatoarele 2 grupuri de discutii:

1. Advocacy

S-a discutat problema arzatoare a neaplicarii la granturile de advocacy, care nu presupun competitie si beneficiaza de asistenta din partea IREX. Solutia partiala a fost aplicarea de proiecte in vechile conditii pana in martie, reducerea fondurilor la mai putine granturi in conditii de competitie si realocarea banilor in alte directii.

Manualul de advocacy al fundatiei Gates va fi adaptat pentru cazul romanesc, se va traduce si pilota in colectivul implicat si membrii IREX, urmand ca pe baza lui sa se tina cursuri de advocacy pentru bibliotecarii locali.

2. Dezvoltarea strategica

Aici s-a discutat enorm despre colectarea de povesti de succes de catre coordonatorii regionali, cum sa pui intrebarile, care sunt limitele interventiei lor pe textele bibliotecarilor etc.

Dupa-amiaza, fiecare grup de discutii a rezumat concluziile. Adaug informatiile de la grupurile unde nu am asistat

Dezvoltare program

Sistemul de cofinantare se adreseaza bibliotecilor deja intrate in program si urmareste pe suplimentarea echipamentelor prin coparticiparea primariilor si autoritatilor locale. Acestea se angajeaza sa cumpere computere pentru biblioteca si primesc tot atatea de la IREX, impreuna cu softul. Miza este pregatirea autoritatilor pentru preluarea sarcinii de a investi in echipamente pentru biblioteca, adica in stimularea unui comportament interesat de investitia in biblioteci si de o atitudine mai proactiva.

IT

Colegii IREX din departamentul IT se gandesc la modalitati de colaborare cu voluntarii IT din grupul de suport tehnic pentru bibliotecile locale. 

Campania de PR

La sfarsitul lui februarie, va avea loc intalnirea cu cei 3 scriitori – Radu Paraschivescu, Dan C. Mihailescu si Vlad Petreanu care vor alege cate o poveste din colectia de70-80 povesti avute la dispozitie. SE va redacta o carte cu povesti despre oameni care au beneficiat de serviciile bibliotecii, bibliotecari ce si-au dedicate viata bibliotecii si crearii de servicii. Povestile vor fi si subiectul a 8 reportaje ProTv, precum si a unor emisiuni radio Pro FM. In mediul online se vor posta materiale cu inregistrari din calatoria (road trip) a scriitorilor in tara, prin biblioteci. Materialele filmate vor fi descarcabile pe aplicatii SMART si iphones. Campania se va incheia cu Unconference, o conferinta dedicate inovatiei, posibil de organizat in martie 2013.

Website biblionet

La incheierea programului se vor pastra numai sectiunile de E-libray si povestile de success. Se discuta daca sa se faca transferul pe platforme de tip open source sau pe situl ANBPR, care insa are limitari pentru continut.

ANBPR

Mutarea sediului asociatiei din apartamentul inchiriat in BNaR, la propunerea acesteia, ar insemna economisirea platii chiriei si urmeaza in curand sa fie vazut spatial oferit. In 2012 IREX va acorda asistenta si va coopera cu ANBPR in vederea transferarii si preluarii sarcinii de reprezentare la intalnirile oficiale, pentru ca in 2013 sa fie incredintate cu totul asociatiei toate sarcinile care o privesc.

Impact

Pe langa cele deja discutate si expuse, Marcel a anuntat ca in Hunedoara azi s-a desfasurat prima sesiune de instruire APIA la care au participat 37 de bibliotecari, alaturi de care s-au aflat si agenti agricoli. Deci primariile au constientizat ca bibliotecile ofera oportunitatea de instruire si pentru alte persoane decat bibliotecarii.

Maine, 8 februarie, se va discuta planificarea activitatilor si bugetarea lor.

A consemnat Ruxandra Nazare

Despre Grupul Impact la sesiunea de planificare IREX, Poiana Brasov

6 februarie 2012 - In ziua I a sesiunii de planificare, participam din partea Grupului Impact Stefan Plesoianu, Virgil Cojocaru si subsemnata, Ruxandra Nazare. Dimineata, la inceput, Paul si Scott prezinta obiectivele si prioritatile programului Biblionet in ultima etapa – investitia in sistem si in management, dezvoltarea de noi servicii si parteneriate. Accentul se va pune pe cuantificarea efectelor investitiilor, noilor servicii si pe cladirea de parteneriate bine gandite, eficiente. Scopul este acela de a pregati bibliotecarii publici sa reuseasca sa acceseze fonduri din finantarea prevazuta in strategia de dezvoltare a UE in perioada 2014-2020, cand vor concura cu bibliotecile scolare, universitare, de cercetare etc. Pentru a proteja bibliotecile publice si a promova rolul lor in dezvoltarea comunitatilor, parteneriatele sunt esentiale. Aici a intervenit Stefan, subliniind nevoia de a initia un dialog cu Ministerul Administratiei si Internelor pentru a evita subfinantarea si ignorarea bibliotecilor de catre autoritatile locale si judetene si a obtine sprijinul prefecturilor. Multe detalii si informatii s-au dat despre proiectele fiecarui departament IREX, dar nu insist fiindca vreau sa retin doar ceea ce priveste Grupul Impact.

Dupa-amiaza, ne-am impartit pe grupuri de discutii. Impreuna cu Marcel si Iulia Beldimanescu, membrii Grupului Impact au discutat despre prioritatile de cercetare in anul 2012, stabilite de Paul si echipa sa, printre care colaborarea cu APIA, contributia bibliotecilor la gasirea de joburi pentru someri, programe legate de implicarea pensionarilor in activitati organizate de biblioteci cu prilejul Anului European al imbatranirii active, parteneriate cu societatea civila, ong-uri si cu sectorul privat. Primele doua directii, APIA si gasirea de joburi gratie ajutorului acordat de bibliotecile publice, sunt de evident impact. Am stabilit sa identificam cateva povesti ale reusitelor unor utilizatori, fosti someri, care au gasit de lucru datorita sprijinului bibliotecilor. De asemenea, trebuie sa gandim metode de masurare ale efectelor muncii bibliotecarilor legate de piata muncii si sprijinirea somerilor, un ghid de interviuri prin care sa aflam cati dintre somerii indrumati de bibliotecari au izbutit sa se angajeze. Interviuri despre rolul bibliotecii in viata lor trebuie realizate si cu pensionarii. Mai putin clare si practicate, parteneriatele cu societatea civila si mai ales cu sectorul privat sunt necesare, insa ramane sa le definim si sa adunam exemple de succes, tocmai pentru a avea modele de urmat.

In privinta scrierii proiectelor, fiind evident numarul mic de biblioteci aplicante la granturi (CPC, advocacy), Marcel a propus sa indentificam teme locale de interes, care ar putea ajuta comunitatea, sa organizam o discutie cu bibliotecarul si functionarul ce se ocupa de proiecte din primarie si sa definim un proiect aplicabil si sustinut financiar de Biblionet, asigurand asistenta in completarea si implementarea proiectului.

Alta chestiune dezbatuta a fost preluarea muncii de colectare de date prin sistemul de pop survey creat de IREX si continuarea analizelor statistice. Virgil a propus ca aceasta sarcina sa fie preluata de o comisie metodica deoarece metodistii sunt cei care se ocupa si de statistica la nivelul bibliotecilor locale. Viziunea lui Marcel este ca s-ar cuveni ca Grupul Impact sa preia aceasta munca si sa o duca mai departe.

O alta chestiune ridicata de Marcel a fost utilitatea statisticilor pe judete intocmite pe baza raspunsurilor la chestionarele online, care analizeaza categoriile de public ce folosesc serviciul de internet la biblioteca, informatiile cautate si nevoile lor, preferintele publicului si tendintele lui. Aceste statistici si analize dezvoltate au fost trimise coordonatorilor judeteni pe e-mail. Ar fi o idée excelenta daca fiecare coordonator judetean ar face o activitate care sa satisfaca una dintre nevoile de informare aflate in primele trei exprimate de publicul de la nivelul judetului sau.

In 2012 IREX proiecteaza o intalnire la nivel national intre toti coordonatorii judeteni si metodistii bibliotecilor judetene. Inca nu se stie data exacta a conferintei, ce va dura o zi si jumatate. Stefan a insistat si a apreciat necesitatea acestei intalniri.  In pregatirea acestei conferinte, am convenit ca Stefan sa faca un material pentru coordonatorii judeteni si metodistii nemembrii GI in care sa explice obiectivele si scopul Grupului Impact. Materialul va fi postat pe blogul GI. Agenda conferintei va fi stabilita de Grupul Impact, care isi va asuma sarcina definirii ei si se va implica in organizare.     Atat pentru ziua de azi.

Ghid de bune practici în situaţii de risc pentru uzul bibliotecilor publice

Acest ghid este un produs al anului 2010, finalizat si editat in primavara anului 2011.
Citez din textul introductiv aflat in ghid.

”La a doua întâlnire a Grupului Impact care a avut loc în august 2010 ne-am propus să discutăm modul în care criza economică afectează sau poate afecta, activitatea bibliotecilorpublice din România şi care ar putea fi soluţiile pentru a preîntâmpina influenţa negativă a situaţiei economice. Scopul era crearea unui material care sa fie util tuturor bibliotecarilor în situaţia în care s-ar fi confruntat cu probleme similare. Speranţa tuturor era că vor fi cât mai puţini cei care vor avea nevoie de acest Ghid, dar chiar şi în situaţia în care doar o singură bibliotecă ar utiliza cu succes informaţiile din acest Ghid, vom putea spune că a meritat efortul creării unui document cât mai concis, clar şi uşor de utilizat .”


Ce este de povestit?  Poate despre modul remarcabil in care s-a lucrat la acest ghid.  Bineinteles tehnolgia ne-a ajutat sa lucram impreuna fara a fi nevoie de deplasari suplimentare.
S-a lucrat in documente google, cateodata chiar simultan ne intalneam 2,3 in acelasi timp pe pagina deschisa si mai si vorbeam la telefon sau prin skype pentru a cere confirmari de opinii sau a clarifica nelamuriri .

Initial toti cei care au dorit au incarcat materiale si experiente proprii , textul era destul de eterogen, se stabilisera doar temele mari care trebuiau atinse si un mod aproximativ de lucru. (Problemele legate de personal si post, problema reducerilor bugetare, comunicarea defectuoasa la diferite nivele, neimplicarea comunitatii in viata biblitoecilor)

Textele toate au trecut prin mai multe filtre, am incercat  sa nu devenim redundanti cu anumite experiente.
In final procesul de finisare a avut loc la Braila iar textul a fost imbogatit cu imagini care sa ne ajute sa facem haz de necaz, sa hotaram sa ne luptam atunci cand lupta pe care o pornim are o semnificatie .

Inchei tot cu un citat din ghid, care ramane o invitatie deschisa:

”Dorim să cunoaştem opiniile celor care au parcurs acest Ghid, măsura în care a fost de folos, eventualele sugestii şi observaţii, care pot contribui la apariţia unei ediţii îmbunătăţite. Prin urmare, deoarece pentru noi reacţia celor care vor parcurge lucrarea de faţă este foarte importantă, aşteptăm impresiile la adresa de e-mail: impactgrup@yahoogroups. com.”

Temele de discutie ale anului 2011

Problematizarea in functie de studiile existente, statistica, chestionare si intalniri de lucru a fost facuta in februarie 2011,de coordonatorul grupului Marcel Chiranov.
Acesta lista a fost parcursa si discutata in decursul anului in intalnirile de lucru si o parte din teme s-au materializat in lucrari publicate

1 Servicii posibile

1.1 Exista multe confirmari ale dorintei cetatenilor de a beneficia la biblioteca si de alte servicii noi decat serviciile standard de biblioteca (imprumut carti, materiale multimedia, evenimente culturale). Bibliotecile au practic posibilitati nelimintate de a explora si incerca noi servicii. Perioada de constrangeri economice poate fi benefica din acest punct de vedere, doarece in general aceste activitati se pot organiza cu costuri minimale
1.1.1 Ce doresc BJ/BL sa faca?

1.2 O buna parte dintre utilizatori sunt interesati de utilizarea “recreationala” a computerului. Sunt bibliotecari care accepta asta, sunt bibliotecari care inteleg ca utilizarea ” recreationala”este legata de invatare, sunt bibliotecari care nu sunt foarte incantati de asta si ar dori o utilizare “mai serioasa” a computerului.
1.2.1 Este nevoie de o standardizare a acestei abordari? Este nevoie de tranzitie de la utilizarea “recreationala” la cea “serioasa”? Cum?

1.3 Utilizarea tehnologiei are probabil asupra cetatenilor un alt impact cuantificabil pe termen lung, in afara celui vizibil pe temen scurt (loc de munca, educatie, medic, comunicare)
1.3.1 Dorim as organizam activitati de monitorizare care sa vizeze impactul pe termen lung? care ar fi acestea?
1.3.2 Dorim sa capturam aceasta informatie? Cum? Acesta se poate masura prin numarul persoanelor care decid sa-si achizitoneze computer dupa ce prima oara au utilzat computerul la biblioteca. Sau numarul persoanelor care dupa utilizarea serviciilor Biblionet au inceput sa utilizeze computerul si-n scopuri profesionale sau personale.

1.4 In raportul Ball State University este mentionat “On many occasions this summer we heard from librarians that the children preferred to come to the librarians with questions about schoolwork because the librarian was seen as being nicer than their teacher.”!
1.4.1 Dorim sa incercam sa oferim noi servicii? Sa generalizam aceasta experienta in alte biblioteci? Exista alte modalitati de “capitalizare” pornind de la acest rezultat? Servicii de after school? Cu plata?


1.5 Impactul atitudinii “pe internet gasim orice si este corect!” asupra utilizatorilor poate fi neplacut. Sub ce forma putem face asta?
1.5.1 Este bine ca Biblionet sa ofere date/asistenta referitoare la verificarea acuratetii infomatiei Care ar fi etapele necesare si la ce nivel?

1.6 Se pare ca biblioteca poate atrage utilizatori noi, daca-i atrage cat sunt foarte tineri si mai ales acestia inteleg ce pot face la biblioteca ca si adulti!
1.6.1 Actioneaza bibliotecarii in acest sens? Dorim/putem sa contribuim cumva?

1.7 Aproximativ o treime dintre utilizatorii serviciului de internet declara ca utilizeaza computerul doar de cand acest Serviciu este disponibil la biblioteca publica.
1.7.1 Dorim sa oferim si alt tip de servicii si asistenta acestui grup de utilizatori? Cursuri/materiale standardizate referitoare la: PC, internet?, cautare pe internet?, verificarea informatiei gasite pe internet? Altceva? Exista biblioteci care fac servicii similare. Este nevoie de standardizare? Abordare unitara?

1.8 Aproximativ 8% dintre utilizatorii serviciului de internet declara ca vin la biblioteca doar pentru utilizarea computerului.
1.8.1 Dorim sa oferim si alt tip de servicii si asistenta acestui grup de utilizatori? Sa inteleaga serviciile bibliotecii? Sa intelegem ce alte nevoi au si sa incercam noi servicii sau activitati? Cum putem crea “valoare adaugata” pentru cetateni si biblioteca, profitand de utilizatorii care vin la biblioteca doar pentru computer?
1.8.2 Posibil sa existe un segment de utilizatori interesati doar de tehnologie. Dorim sa oferim si alte servicii acestora? Ce servicii? Mai avem nevoie de alte informatii referitoare la nevoile acestui grup?